În căruță

Mi s-a pus în față un drum și am fost pus într-o căruță. Drumul e lung, e în cea mai mare parte necunoscut, dar e un drum prin care descopăr și mă descopăr. Deși uneori viteza cu care merg e amețitoare, senzația este că prea greu, prea lent, prea superficial reușesc să cunosc. Ce știu însă e că această căruță nu e a mea, nici caii ce trag la ea. Am să o dau înapoi proprietarului sau, poate o voi păstra… Am grijă zilnic de ea. O repar, o ung, o spăl, o decorez, o las să se odihnească. Toate intevențiile mele asupra-i le fac cu bucuria de a o avea, dar și cu o resemnată liniște că o voi returna. Câte văi voi putea coborâ, câți munți voi putea urca, câte ploi o vor bate, sau cât soare o va usca nu știu. Oricum mă bucur de fiecare culme, de fiecare curbă, de praful pe care îl ridic în drum. Ce bine că am căruța asta!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s