Zâmbet furat

Sunt două feluri de-a fura un zâmbet…

În primul caz, cum ne cum,

Dai peste om în drum

Și nu poți fi nepăsător.

Pui mâna cu tărie pe-a lui umăr,

Scoți vorba bună din cămară,

Ridici o parte din a lui povară,

Și… furi un zâmbet!

Nu ești vinovat ci, de APRECIAT!

Cazul al doilea, mai nefericit

E când în drum, un zâmbet ți-a ieșit.

Nu-ți place, nu-ți convine! Ești invidios,

Ești plin de pizmă, negru și suspicios!

De ce să fie altu` așa senin?

Și-i dai să bea din cupa ta pelin…

Ce răcorit te simți că i-ai furat,

Al omului zâmbet curat!

Pentru acest furt, ești VINOVAT!

TU… Ce-ai furat? Cum ai furat?

Nu șterge zâmbetul de pe vreun chip,

Ci soate-l la lumină, cu-orice chip!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s