Imaginează-ți o creastă de munte, ori un vârf de deal. Apa nu poate circula pe mijloc, pe muchie, ci va coborâ pe un versant sau pe altul. Aşa e în viața noastră. Noi nu putem fi neutri, la mijloc, imparțiali, ci vom lua o anumită direcție. Dar ni s-a oferit o posibilitate, o responsabilitate grea: putem alege versantul pe care să curgem. Avem libertatea de decizie. Asta e tot ce putem, şi trebuie să ne asumăm. Pomul sădit langă izvor face rod. Are pomul vreun merit pentru rod? Ce s-ar face el fără izvor? Roadele, faptele omului sunt un rezultat al locului unde stă aşezat. El trebuie să aleagă unde stă. Dumnezeu a zis : ” Iată îți pun înainte binele şi viața, răul şi moartea. ALEGE binele şi vei trăi.” Unde alegi să te aşezi? La ce film, lângă ce carte, între ce fel de oameni? Psalmul 1 despre aceata vorbeşte. Oameni care se aşează langă cei răi, cu cei batjocoritori şi care culeg roadele acestei decizii, iar de altă parte, oameni care se aşează lângă o apă curată, proaspătă, limpede şi care rodesc în consecință. 

Atenție unde îți înfingi rădădinile! Atenție ce faci când eşti pe creastă şi trebuie să alegi unde „curgi”!

Anunțuri