Rugăciunea vecinei

În casă e liniște… nu se aude decât ventilatorul laptop-ului pe care lucrez. Deodată, un telefon sună! Nu al meu, ci al unei vecine, care deschide și după câteva reproșuri adresate unei persoane, zice plină de amenințare: ”În fiecare zi mă rog la Dumnezeu să intri cu mașina într-un copac”! Discuția continuă, doamna repetă amenințarea și eu decuplat de la munca mea academică, rămân gânditor la Dumnezeu și la rugăciunea ei…

Oare cărui Dumnezeu se roagă? Eu ascult și mă minunez, și ma bucur că El nu ne ascultă toate rugăciunile. Dar El, cum se uită? Cred că, inima Lui trebuie să fie tare întristată! Frumusețea, înțelepciunea, gloria lui sunt pângărite în inima și mintea omului care Îl percepe atât de denaturat, de străin. E dureros să fii plăcut, dar să fii perceput ca meschin, hain. E dureros să ai numai gânduri de bine pentru oameni, dar să fii implicat, rugat să participi la acte de răutate. Mai bine ne-am ruga să ni se descopere, să uităm de mașină și să descoperim cerul…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s