Într-o vreme a alergării, descopăr ce plăcute pot fi momentele de aşteptare. Merg la serviciu cu câteva minute mai devreme şi aştept… Ajung la terenul de sport înaintea celorlalți şi aştept… Îmi mai scot din activitațile multe ca să am timp de aşteptat.

Îmi amintesc că într-un magazin mare din US la ieşire, era amenajat un spațiu special destinat bărbaților să-şi aştepte soțiile. Eram cu un domn, şi-mi zice: „Eu aştept 3…” Avea şi două fiice 🙂 Tot o aşteptare plăcută am văzut în metrouri… Nu puteai să-l grăbeşti sau s-o iei înaintea lui. Liniştit citeşti ziarul sau cartea lăsându-te în timpii lui.

Când aştepți uiți alergarea şi graba, pentru că nu trebuie să ajungi pe nimeni sau nimic! Eşti „right in time”. Scade pulsul, gândurile îşi reduc viteza şi frecvența, figura se mai înseninează. Asta, dacă ştii să aştepți!

Anunțuri