Au trecut câțiva anișori de când am terminat liceul, dar muzica aceasta mă întoarce acolo. Nu o ascultam pe Youtube, ci într-un walkman pe niște casete obosite dar prețuite. Plimbarea de seara cu căștile în urechi îmi făcea tare bine. Notele sunt aceleași, iar sentimentele parcă pot fi reproduse, însă la o scară mai mică, o scară a amintirii. De fapt fapt toată ziua mi-a amintit de acele vremuri. Nu eram profesor, ci un copil care făcea bacșișuri (neimpozabile) lucrând prin șantiere, iar azi, șantier am făcut. Și am venit spre casă cu hainele de muncă, simțind o libertate copilărească, așa cum se întâmpla și atunci. Diferența majoră însă e că atunci la ora asta eram în parc la ”Nordic” cu gașca la povești, iar acum scriu, habar n-am cui, pe tentativa aceasta de blog 🙂

Oricum, piesa muzicală era tema, așa că, audiție plăcută!!!

 

Anunțuri